Prezenți pe meleagurile Neamțului încă din secolul XIII
A trăi după Dumnezeu este cu neputinţă dacă eşti iubitor de dezmierdări şi iubitor de cele ale lumii
Sf. Cuv. Chiriac de la Tazlău și Nechit
Originile acestei mănăstiri se duc, conform tradiției, până în trecutul îndepărtat al secolului al XIII-lea. Pe firul doar în parte consemnat al vremurilor ajunge la noi amintirea lui Nechita sihastrul, primul nevoitor al acestor locuri. Abia mult mai târziu apare menționarea scrisă a faptului că Ștefan cel Mare, în 1497, aproximativ 70 de călugări de la Nechit pentru a popula nou înființata mănăstire de la Tazlău. Decretul din 1959 desființează abuziv și schitul Nechitului dar îi așterne învierea care se va petrece 23 de ani mai târziu.
Intrarea mănăstirii Nechit în modernitate se leagă de numele vrednicului de pomenire Arhimandrit Zenovie Ghidescu, stareț care în timpul celor 80 de ani petrecuți în monahism, de la 14 la 94 de ani, reabilitează 14 Biserici, recomandă pentru hirotonie aproximativ 300 de preoți și tunde în monahism peste 800 de călugări. Ajuns la Nechit în 1972, așezământul se afla într-o stare atât de deplorabilă încât este nevoit, pe perioada reabilitării bisericii de cărămidă, să slujească în trapeza mănăstirii.
Centrul Social Cultural „Sfântul Nichita Sihastrul”
Aflat în cadrul mănăstirii, deservește săptămânal mii de pelerini asigurându-le gratuit o masă caldă și un loc de cazare.
Slujbele de Dezlegare
Oficiate în fiecare sâmbătă seara, atrag un număr tot mai mare de pelerini prin binecuvântările pe care le aduc oamenilor aflați în neputințe și nevoi.
Programul liturgic
Neschimbat de aproape patru decenii, reprezintă pilonul de bază al existenței mănăstirii, fiind compus din „Cele 7 Laude” și Sfânta Liturghie săvârșite zilnic.
Muncește și te roagă
Cu o paletă largă de activități social-filantropice desfășurate atât în cadrul mănăstirii, cât și în afara ei, toate se fac sub egida principiului ascultării cu bucurie și de bunăvoie.
Un testament ghid
Întreaga activitate a mănăstirii stă sub îndrumările lăsate în scris de vrednicul de pomenire stareț Zenovie Ghidescu înainte de a se muta la cele veșnice
Dintre unele îndrumări lăsate ca și porunci de viețuire pentru obștea actuală a mănăstirii putem menționa: păstrarea intactă a programul liturgic și asigurarea de masă și cazare gratuită pentru pelerinii care vin să ia parte la Slujbele de Dezlegare de sâmbătă seara.
Hramul principal
Sau „ Calea Sfinților”, este evenimentul emblemă al mănăstirii, care se organizează în fiecare an pe data de 29 Octombrie, seara, în cadrul privegherii oficiate în cinstea Sfinților Mucenici Zenovie și sora Sa, Zenovia
Are ca idee centrală înlesnirea întâlnirii dintre oameni și Sfinții la care aceștia au deosebită evlavie. Presupune, în mod concret, inaugurarea raclelor elaborate în mănăstire pe parcursul anului, alături de toate celelalte racle deja aflate în Paraclis, împreună cu soborul de preoți și toți pelerinii prezenți.
Următoarea misiune
Conform statisticilor demografice și în acord cu misiunea social- filantropică a mănăstirii
În luna noiembrie 2024, România a înregistrat un spor natural negativ de 8.337 de persoane, cu 11.697 de nașteri și 20.034 de decese. În alte cuvinte, rata îngrijorătoare de îmbătrânire a populației necesită o preîntâmpinare a situației de viitor prin dezvoltarea de centre de zi pentru persoanele vârstnice. Purtarea de grijă față de bătrâni este o responsabilitate care trebuie să implice toate categoriile de vârstă și toate instituțiile statului.
Celelalte hramuri ale mănăstirii
Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
20 Iulie
După încheierea Sfintei Liturghii se rostesc rugăciunile de binecuvântare a albinelor, a produselor apicole și a tuturor plantelor medicinale.
Iar în cadrul aceleiași serii de rugăciuni se cere ocrotirea lui Dumnezeu și pentru oamenii care își exercită activitatea zilnică în sectoare de activitate cu risc de viață precum electricieni, pompieri și piloți.
Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele? Dacă Dumnezeu este Domnul, mergeţi după El
Schimbarea la Față a Domnului
6 August
Deși inițial schitul Nechitului a avut hramul Sf. Ier. Nicolae, schimbarea hramului are o poveste cu adevărat impresionantă.
Fiind trimis să ajute la reabilitarea bisericii de pe Muntele Tabor cotropită de către perși, cuviosul părinte Irinarh Rosetti, care, înainte de a pleca spre Palestina, petrece 12 ani de zile de nevoință călugărească în valea Nechitului, scrie o scrisoare vărului său primar, Mitropolitului Veniamin Costachi, în care îl roagă să schimbe hramul schitului în Schimbarea la Față deoarece, mărturisește el, „ la Nechit s-a simțit ca pe Tabor iar pe Tabor ca la Nechit”. Pe piatra de mormânt a marelui nevoitor format în ținuturile Neamțului stă scris: „ Aici odihnește Irinarh Rosetti, Românul, Nechiteanul.”
O arătare a slăvirii celei nevăzute a lui Dumnezeu care, în mod tainic, se face vizibilă, ca să arate puterea dumnezeirii lui Hristos și a celor care, prin El, se vor înălța în slavă
Pâinițele Sf. Ier. Spiridon
11 Decembrie seara
Coapte după rețeta preluată din insula Korfu și oferite ca semn de binecuvântare și ocrotire a Sfântului față de popor.
În cadrul privegherii oficiate în seara dinaintea prăznuirii Sf. Ier Spiridon ( 12 Decembrie) sunt sfințițe și oferite credincioșilor, în loc de litie, pâinițele Sfântului Spiridon, care, prin mâncare, au rolul de a invoca prezența Sfântului Ierarh în spre ajutor în încercări și nepututințe, nu de puține ori întâmplându-se și minuni.
Bucură-te, scăparea celor ce năzuiesc către tine. Bucură-te, îndreptătorul credinței. Bucură-te, ajutătorul celor necăjiți.