Scurt istoric

Priviți la înaintașii voștri, cum și-au sfârșit viața și urmați-le credința


Învierea mănăstirii Nechit este strâns legată de activitatea pe care Arhimandritul Zenovie Ghidescu a desfășurat-o pentru reabilitarea locului. Cât timp au durat lucrările în biserică, a slujit în bucătărie. A cărat piatră de pe pârâu cu motocicleta, a extins biserica adăugându-i un pridvor.

Apoi a urmat Casa Pelerinilor, adăpost pentru toți cei care veneau să participe la slujba Sfântului Maslu. A inițiat aducerea în mănăstirea a sfintelor moaște care astăzi numără mai mult de 250 de sfinți, a instaurat rânduiala care, prin testament, a cerut să nu fie schimbată cu nimic după moartea lui.

A recomandat pentru hirotonie peste 180 de preoți și a tuns în monahism peste 800 de călugări, împlinindu-se cu el proorocia lui Isaia, care zice că mai mulți vor fi fiii celei sterpe decât a celei cu bărbat. ( Isaia 54, 1)

Adevărata recunoștință nu poate exista pentru astfel de oameni. Porunca pentru faptele bune o au direct de la Dumnezeu și tot binele îl fac în numele Lui. Cei care le recunosc vrednicia își dau seama că este aproape imposibil ca să le înțelegi și răsplătești sacrificiul și lasă acest lucru tot pe seama lui Dumnezeu. Iar cei care se împotrivesc o fac în fața unui munte de fapte bune. Dar peste orice intenție de denigrare va cădea această piatră va zdrobi și va spulbera orice minciună.


Călugărul să se roage și, cu siguranță, nu va duce lipsă de nimic...


Ucenicia pe lângă un om sfânt de foarte puține ori se supune unei logici omenești sau unor raționamente empirice. Trebuie făcut saltul prin credință, altfel omul nu-și poate găsi liniștea, mai ales în mănăstire. Viața bătrânului Zenovie nu a dus niciodată lipsă de evenimente a căror desfășurare poate fi subiectul unui roman: a fost călcat de hoți, a trăit perete în perete cu cârciuma, s-au asmuțit câinii pe el, munca lui intelectuală a fost atribuită altora. Însăși faptul că trăia sfindând parametrii analizelor a contribuit la întoarcerea la Dumnezeu a multor fețe din domeniul medical. Pare cam mult pentru cineva care nu a cântărit mai mult de 40 de kg toată viața și care avea doar 25 de kg când a plecat către Domnul.

Dar încercările s-au oglindit în reușite întotdeauna: a reabilitat 16 biserici, a fost ales ca să rezolve problema calendarelor care se iscase în vremea lui, a salvat de la dispariție parohii și mănăstiri atinse de intemperiile vremurilor, a ascultat și a mângâiat zeci de mii de suflete.

Ajuns aproape de împlinirea veacului pe pământ, deși imobilizat, săvârșea Sfânta Liturghie în pat, pe de rost. Acesta a fost Sfântul Stareț Zenovie, părinte al cărui nume a fost legat 80 de ani de Sfântul Mucenic și Doctor Zenovie, cel care la anul 300 d.Hr. este primul om care descoperă și vindecă prin tratament și rugăciune cancerul de sân. Aceasta este tagma oamenilor care, deși lucrează la lumină sunt aproape neștiuți, oamenii „ de care lumea nu este vrednică”, care cu adevărat și-au pus sufletele lor pentru aproapele lor.